Producătorii europeni de conținut jurnalistic sunt în conflict deschis, momentan mai mult în spatele usilor închise, cu giganții internetului, mai ales cu Google si Facebook, care urmează să fie impactați direct de o nouă directivă europeană, tip GDPR, care e menită să protejeze si/sau chiar plătească producătorii de conținut original.

Chiar în aceste zile, la Bruxelles – posibil, în curând, si la Bucuresti -, au loc întâlniri importante, si problema urmează să fie transată: propunerea de Directiva se afla in ultimul stadiu al negocierilor, cu ambitia ca cei doi co-legislatori (Consiliul si Parlamentul European) sa ajungă la o intelegere pana pe 13 decembrie.

Dacă însă decizia se va amâna, problema va “ateriza” în “brațele” României, care va prelua presedinția Consiliului UE, în ianuarie.

Disputele cele mai aprinse sunt legate mai ales de articolele 11 si 13.

Articolul 11 le-ar putea impune companiilor de internet (motoare căutare, rețele sociale, agregatoare) să plătească ziarele, producătorii de muzică și agențiile de presă pentru a putea posta “fragmente” ale muncii lor – de exemplu, titluri, preview și text pe newsfeedul Facebook sau rezultate afisate de Google. O postare care explică treaba asta, găsiți aici.

Celălalt punct aflat în litigiu este articolul 13, care ar obliga platforme precum YouTube să fie responsabile pentru materiale protejate prin drepturi de autor, cerându-le să aibă acorduri cu toți titularii de drepturi, similar cu industriile de muzică si film. Deci, problemă spinoasă: să îsi asume si responsabilitatea, inclusiv juridică, pentru ce se publică în platformă (responsabilitatea urmând a fi si a platformei, nu doar a userului).

Altfel, pentru Facebook sau Google normal că e cool să spună că “suntem doar o platformă” când se apare în rețeaua lor un conținut discutabil si/sau furat – care e dat jos cel mai adesea după ce “si-a făcut treaba” – si să acționeze ca o companie media doar când vine vorba de a încasa majoriatea banilor din publicitate, concurând astfel publisherii în mod cât de poate de direct 😉

Ați remarcat cumva mai mulți vloggeri cunoscuți, activi pe subiect, apărând YouTube?

Pregătiți-vă să vedeți din ce în ce mai mulți, Google luptă pe toate canalele posibile pentru a-si apăra interesele. Chiar CEO-ul YouTube, Susan Wojcicki, si-a asumat o poziție publică pe acest subiect (aici).

UPDATE. La UPGRADE, emisiunea pe care o produc la Radio Guerrilla, am avut un dialog interesant, cu argumente PRO si CONTRA pe acest subiect, cu Alina Popescu – European Publishers Council si Miruna Herovanu – News Media Europe [PRO] si Alin Popescu – AvocatNet si Bogdan Manolea – Asociatia pentru Tehnologie si Internet [CONTRA].

Pentru o imagine mai completă asupra problemei, puteți asculta înregistrarea aici:

Lupta în Scrisori Deschise adresate Guvernului României

De cealaltă parte a baricadei, publsiherii grupați în mai multe asociații – printre care EMMAENPAEPC sau NME, încearcă să încline balanța de partea publisherilor care vor să aibă dreptul de a fi tratați pentru materialele care decid că merită a fi protejate, la fel ca industria de film sau cea muzicală în raport cu giganții din tehnologie.

Argumentele lor, pe scurt, aici. “Publisher’s right” explicat într-o serie de trei materiale scurte, aici, aici si aici.

Organizațiile menționate au trimis azi o Scrisoare Deschisă adresată Guvernului României, pe care o redau mai jos (nu cred că a fost încă publicată):

In prezent, se negociază ultimele detalii ale reformei Directivei pentru Dreptul de Autor pe Piața Unică Digitală intre Parlamentul European si reprezentanții guvernelor naționale.

Propunerea de directivă conține norme legislative menite să asigure sustenabilitatea jurnalismului profesionist, și mai important, să le ofere editorilor de presă posibilitatea de a-și monetiza conținutul online.

Dacă dorim un viitor sustenabil pentru presa independentă; dacă vrem si așteptăm un produs jurnalistic de calitate, daca vrem investiții in jurnalismul profesionist si dacă sunteți, ca si noi, din ce in ce mai alarmați de iminenta dispariție a unor titluri de presă, acum este momentul sa acționăm împreună.

Avem nevoie de sprijinul Guvernului Romaniei pentru introducerea unui drept conex pentru editorii de presă, identic cu cel votat de o vastă majoritate a Parlamentului European pe 12 Septembrie 2018, care reprezintă un prim pas esențial pentru a susține o presa independentă demnă de o societate democratică.

Momentan, coloșii digitali exercită presiuni puternice asupra guvernelor statelor membre UE si urmăresc sa dilueze acest drept cu orice preț.

Potențiala diluare a dreptului conex ar da câștig de cauză activităților de preluare de continut pe care le realizează coloșii digitali, practici pe care introducerea acestui drept urmărește sa le sisteze.

Motoarele de căutare, agregatorii de știri si alte companii care își bazează produsele pe conținut de presă pentru care nu au nici permisiunea și nici nu au platit drepturi catre producătorii conținutului respectiv sunt aceiași actori care se opun introducerii unui drept conex pentru editori.

Scopul dreptului este de a echilibra balanța puterii de negociere intre editorii de presă și platformele online.

Ecosistemul digital trebuie să funcționeze corect atât pentru producătorii de conținut, cât și pentru distribuitorii și consumatorii de continut, și nu in conditii dictate de câțiva uriași digitali.

Singura șansă de a restabili echilibrul este adoptarea unui instrument legislativ puternic care va restabili rentabilitatea și viitorul conținutului jurnalistic și a unei prese libere, independente.

Numai un drept conex identic cu cel adoptat de Parlamentul European in Articolul 11 din Directiva pentru Dreptul de autor pe Piața Unica Digitala va avea ca efect continuitatea rolului esențial al unei prese independente in dezbaterea publică.

Pe de altă parte, poziția giganților din tehnologie e cuprinsă tot într-o scrisoare deschisă – pe larg, aici.

Ce ar fi de reținut?

  • E clar că publisherii au argumente solide: e cât se poate de evident că platformele globale beneficiază din plin de munca si investițiile lor si nu sunt deloc dispuse să împartă “prada” si nici să împartă responsabilitatea juridică în cazul în care sunt probleme cu acel conținut.

Partea dureroasă pentru publisheri este că s-a modificat radical comportamentul de consum, publicul e superficial si se grăbeste. Un studiu depus “la dosar” de publisheri arată că 57% dintre cititorii de stiri acceseaza surse online – prin retele de socializare, agregatori de stiri si motoare de cautare iar 47% dintre acestia scaneaza titlurile oferite de agregatorii de stiri, de retelele de socializare si de motoarele de cautare, fara sa mai acceseze website-urile editorilor de presa.

  • Tot clar e si că Google si Facebook au cu ce contra-ataca (în afară de resurse financiare mult mai mari si, deci, de un lobby mai agresiv): nu e vina lor că producătorii de stiri n-au văzut pericolul venind, că nu au inovat suficient, că mai mult au “hrănit bestia” promovând la greu prezența social media si folosind din plin infrastructura unor companii precum Google si Facebook (care le-au “păpat” în schimb toate datele prin Google Analytics si le-au luat controlul asupra traficului prin Facebook Newsfeed).
    • Update. Alte argumente împotriva directivei si în sprijinul poziției giganților din tech puteți citi si în acest articol, în viziunea lui Bogdan Manolea / APTI, precum si în primul comentariu argumentat de Alin Popescu / AvocatNet la această postare.

Strict business wise, Europa a realizat destul de târziu că a devenit o colonie digitală a Statelor Unite: marea majoritatea a banilor din veniturile online pleacă acum spre America.

Pe de altă parte, ce cer acum publisherii nu e exagerat deloc: probabil că majoritatea vor decide, oricum, să lase “la liber” majoritatea materialelor – iar aici lobby-ul giganților nu joacă foarte corect, acreditând idei precum “se vor interzice meme-urile” sau inducând ideea că se va cenzura distribuirea informației (nu, nu se va cenzura, doar că publisherii care doresc vor avea o bază legală să ceară share-revenue sau să negocieze, dacă pot, condiții mai bune: atât).

Din punct de vedere social însă de la explozia fake news încoace stim deja că democratizarea totală a accesului la audiențe prin social media si la producerea de venituri, tot automatizat, mai cu seamă pe baza unor metrici strict cantitativi (câte afisări, clickuri etc), sunt fenomene care produc un efect social negativ si afectează chiar buna funcționare a democrației (câtă vreme o informare corectă, din surse credibile, cu stiri scrise profesionist, contribuie la un proces electoral sănătos).

Rămâne de văzut cum se va transa această dispută care, cred că merită subliniat, nu este pur economică, totusi.

To be continued…


Dragos Stanca is a digital media expert based in Bucharest, Romania. Learn more.