1. Pentru ca ambele companii depind, simplificand lucrurile, de decizia cate unui singur om: Adrian Sarbu, respectiv Zoltán Teszári. Si pentru ca primul este prea valoros si prea orgolios – daca zvonurile insistente in acest sens au vreo baza reala – sa porneasca un proiect sub un contract de management (cum a fost in cazul CME) si, evident, va dori sa fie asociat semnificativ intr-un viitor posibil business cu RCS&RDS.

2. Pentru ca usurinta luarii deciziei, intr-un business in care alti asociati + avocatii lor iti pot taia orice chef, e foarte importanta. Si pentru ca RCS & RDS a ramas singurul player major semnificativ din piata/regiune care poate lua o decizie rapida, fara a implica headquarter-ul de te-miri-unde + N actionari (cum e in cazul Dolce sau UPC, de exemplu).

3. Pentru ca, in ciuda unor prime proiecte promitatoare, RCS & RDS are nevoie de coerenta in strategia de content online si TV pe care oamenii foarte competenti pe care Adrian Sarbu i-a stiut tine aproape de el, in Mediafax si ProTV, o pot oferi. Gasiti o parte dintre ei aici, in postarea unui astfel de om, care a stat aproape de Sarbu pana de curand, jucand un rol important in dezvoltarea online a CME in regiune.

4. Pentru ca fuziunea dintre un operator de content (care nu detine operatiuni TV) si un player major (care detine distributie si cateva prime proiecte de content TV) ar fi un mix ce ar putea schimba regulile jocului. Si Sarbu si Teszári stiu asta. “Content is King. Distribution is King Kong”.

5. Pentru ca, in curand (la scara istoriei), nu va mai exista content online si content TV ci doar continut digital video si text care va fi distribuit optim, in asa fel incat consumatorii si advertiserii sa fie obligati sa plateasca pentru el. Proiectul VOYO, sustinut trup si suflet de Sarbu, e doar un exemplu in sensul asta. Iar miscarile Apple, Google si Microsoft vor accelera procesul.

6. Pentru ca dupa o experienta valoroasa dar si dureroasa la CME – pretul actiunilor a cazut de la peste 1.000 de coroane in august 2008 la 80 in august 2013 (adica de la peste 38 de euro la doar 3-4 euro azi – detalii, aici) – , Adrian Sarbu stie mai bine decat orice om de media indragostit de content ca, din pacate, modelul actual (advertising plasat in continut unidirectional) nu va mai functiona prea mult, in TV. Iar accentul pus pe importanta deal-urilor cu distribuitorii s-a vazut clar in ultimele decizii ale CME. In plus, oamenii de baza ai organizatiei sale, de a caror opinie Sarbu va tine cont, impartasesc aceasta opinie.

7. Pentru ca ambitiile de dezvoltare regionala ale lui Adrian Sarbu / Mediafax nu cred ca au fost anulate, doar amanate din cauza timpului petrecut in fruntea CME. Iar RCS & RDS are deja o prezenta notabila in regiune. In plus, desi este poate cea mai coerenta si solida companie de media non-tv locala de pe piata, Mediafax Group are nevoie – pentru a trece la urmatorul nivel – de un partener puternic.

NOTA:

Dupa importantul moment pentru piata media din regiune, produs saptamana asta, in loc sa imi pierd vremea cu pareri generale (deci inutile) sau prea exacte (dar imoral de publicat, etic vorbind, cata vreme anumite informatii pe care le-am adunat ca manager sau care mi-au parvenit dupa despartirea de grupul Pro nu le voi face publice niciodata), am preferat sa pun pe hartie un rationament logic.

Atat.

Asa cum designerii se joaca pe planseta, gandind cum ar putea arata viitorul iPhone, la fel si eu mi-am permis luxul sa ma joc un pic, imaginandu-mi cum ar putea arata “the next big thing” in media locala si regionala, azi. Momentan, ramane un simplu exercitiu de imaginatie.

Piedici contractuale – in cazul lui Sarbu / CME – respectiv legate de orgolii si alte incompatibilitati umane pot face diferenta dintre un scenariu posibil si probabil si unul pur teoretic.