Dupa lansarea versiunii desktop, PUBLYO a lansat azi si verisiunea mobila a portalului de stiri TVRinfo.ro. Tastati m.tvrinfo.ro din browserul telefonului mobil si dati-ne feedback-uri constructive. Multumim! Detalii “oficiale”, aici.
Dupa lansarea versiunii desktop, PUBLYO a lansat azi si verisiunea mobila a portalului de stiri TVRinfo.ro. Tastati m.tvrinfo.ro din browserul telefonului mobil si dati-ne feedback-uri constructive. Multumim! Detalii “oficiale”, aici.
m.tvrinfo.ro a fost lansat | refresh.ro
Jun 02, 2012 @ 10:30:41
[…] m.tvrinfo.ro vine la mai putin de 2 saptamani de la lansarea site-ului tvrinfo.ro, in spatele acestuia aflandu-se tot Publyo. (alte referinte: 1 si 2) […]
Jun 06, 2012 @ 01:15:34
MONICA MACOVEI – PARTE ACTIVA A “RETELEI CATALIN VOICU” – IMPLICATA IN MAREA CRIMINALITATE ORGANIZATA
(RELATIA TRAIAN BASESCU- VIKTOR BOUT- TRAFIC ARMAMENT- continuare 5)
“Este o premiera ca s-a descoperit acest caz, altfel, eu cred ca astfel de lucruri se intampla de mult timp” afirma Monica Macovei in 9 aprilie 2010, referindu-se la “reteaua Catalin Voicu”.
Nu doar “o intamplare”- ar trebui adaugat- dar si o “defectiune” a retelei, motiv pentru care trebuiau “opriti sa vorbeasca’, prin orice mijloace, toti cei care ar putea-o face.
Monica Macovei omitea insa sa spuna ca afirmatia era facuta cu spaima, caci se referea si la sine, ca parte a generic numitei “retele Catalin Voicu”.
Ca sa fie foarte clar:
Monica Macovei este parte a (generic) numitei “retele Catalin Voicu” inca de la (foarte) inceputurile anilor 1990 cand, efectiv “peste noapte” si fara sa aiba vreun merit deosebit, ajungea, fara concurs, la propunerea procurorului-sef al Capitalei, Viorel Spanu, in pozitia de sef al Biroului de Supraveghere Cercetari Penale, Audiente si Relatii cu Presa din cadrul Procuraturii Municipiului Bucuresti- “sarind”, cel putin ciudat, treptele, din pozitia sa anterioara de procuror la Procuratura sector 1 Bucuresti.
Pentru “meritul” de a fi “omis” rezolvarea cazurilor de mare infractionalitate aflate in directa legatura cu (generic) “reteaua Catalin Voicu”, Monica Macovei avea sa fie promovata, cu DEROGARE DE LA LEGE, in 1993, pe postul de procuror la Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie. Pentru a ocupa acest post, conform legii, era nevoie de cel putin 15 ani vechime (conditie pe care Monica Macovei nu o indeplinea in acel moment- ea intrand in Procuratura in 1 septembrie 1982, dupa absolvirea Facultatii de Drept).
Interesant este ca pentru promovarea Monicai Macovei- in pofida legii!- la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, procurorul general din epoca, Vasile Manea Dragulin avea sa intocmeasca o cerere care nu doar ca a fost aprobata, dar Petre Ninosu (ministrul Justitiei) avea sa si dispuna, derogatoriu, reducerea cu o treime a vechimii necesare pentru accederea in numita functie pentru Monica Macovei.
Rolul Monicai Macovei la Parchetul General de pe langa Curtea Suprema de Justitie trebuia sa fie acelasi ca si in pozitia ocupata anterior: sa previna si/sau sa “omita” rezolvarea dosarelor de mare criminalitate in care erau implicati- sau care puteau duce la- membrii sau colaboratorii (generic) “retelei Catalin Voicu”.
In 5 decembrie 2011, efectiv ingrozita de declaratia lui Victor Ponta anume ca, daca va castiga alegerile, va baga puterea de atunci la inchisoare pentru faradelegile comise, Monica Macovei simtea nevoia psihanalitica de a se referi din nou la “reteaua Voicu” mentionand ca este o “retea mafiota” de influentare a justitiei – adica una de judecatori si procurori corupti, pentru ca “altfel un politician nu poate trimite oameni in inchisoare”. Monica Macovei afirma ca acea retea mafiota din justitie inca mai exista.
Ceea ce omitea sa spuna Monica Macovei este ca acea retea mafiota din procuratura si justitie era bine ancorata in “realitatea lucrurilor” cu sprijinul sau direct- si ca ea insasi era parte a ei. Desigur, acum ca om politic care – asa cum singura marturisea procedand la omisiunea elocventa – “putea trimite oameni la inchisoare”.
Cum s-a constituit „reteaua” (a carei parte este Monica Macovei- alaturi de altii):
A. Initiator al retelei (ale carei inceputuri se regasesc in decembrie 1989- ianuarie 1990) este generalul Dumitru Iliescu (Mitica Iliescu). In decembrie 1989 era marior de TAB-uri. In 26 decembrie 1989 a constituit o grupare militara, cu un „nucleu” de patru ofiteri MapN avand ca scop „declarat” protectia fizica a membrilor marcanti ai „noului val” politic din Romania acelui moment. (Mitica Iliescu avea sa fie seful SPP in perioada 1992-1996). Printre cei „recrutati” in decembrie 1989 ase numara si locotenentul major Gabriel Naghi (cel ce avea sa fie sef SPP in perioada 2000-2005).
Amanunt esential in context: Inainte de 1989, Dumitru Iliescu (Mitica Iliescu)- ofiter MApN- a fost, o perioada, secretar UTC la Comitetul Politic Superior al Armatei.
B. Catalin Voicu: in decembrie 1989 era capitan la Statul Major General al MApN. A fost „distribuit” de Mitica Iliescu (initiator al nucleului structurii de protectie a „noului val” de demnitari ai Romaniei- structura care avea sa ajunga, dupa cateva etape, in 26 iulie 1991, SPP) pe langa procurorul general al Romaniei. Sarcina sa (primita de la capul, vizibil, retelei- Mitica Iliescu) a fost de a-si consolida relatiile cu procurori si judecatori – profitand de pozitiile ocupate- si de a crea o retea, la acel nivel, prin care sa fie acoperite viitoarele operatiuni de criminalitate organizata. Reteaua trebuia extinsa cu noi membri (din zona mentionata) dispusi sa coopereze. Pe de alta parte, trebuiau eliminati din structuri oamenii incomozi sau necooperanti.
Cum a ajuns „parte a retelei” Monica Macovei:
Tatal Monicai Macovei- Vasile Gherghescu – a fost colonel si instructor la Sectia Militara si Probleme de Justitie- sector MAI- a CC al PCR, unde l-a cunoscut foarte bine pe Mitica Iliescu.
Promovarile nejustificate (una dintre ele, cu derogarea de la lege) ale Monicai Macovei dupa decembrie 1989 au la baza “recomandarea” lui Catalin Voicu (avand influenta data fiind pozitia sa la Procuratura General;a)- care, la randul sau, fusese informat asupra numelui Monicai Macovei de catre Mitica Iliescu (in urma garantiilor date de vechea sa relatie cu tatal Monicai Macovei).
Monica Macovei a devenit, astfel, cu buna stiinta, parte a (generic) “retelei Voicu” care a protejat marea criminalitate organizata in Romania (si traficul tigari- armament).
Sincopa Cochinescu:
In 27 august 1996 Nicolae Cochinescu ajungea procuror general al Parchetului General de pe lângă Curtea Supremă de Justitie.
A fost o „sincopa de influenta” a ‚retei Voicu” (Nicolae Cochinescu nefiind parte a acesteia si nesupunandu-i-se).
In urma unui control al activitatii procuroarei Monica Macovei s-a scos la iveala faptul ca aceasta avea nesolutionate aproape 200 de dosare- dintre care, multe, referitoare la marea criminalitate organizata (este inutil de mentionat faptul ca aveau legatura cu „reteaua Voicu”, unele conducand chiar periculos de aproape, la traficul de armament- deci la Traian Basescu si la relatia cu Viktor Bout). In urma acestei constatari, Monica Macovei a trebuit sa paraseasca procuratura (in 1997 a devenit avocat- sustinand interesele marii criminalitati organizate, asa cum am aratat, punctual, in textele postate anterior).
(Un comentariu: o parere larg impartasita este ca Nicolae Cochinescu a aflat de implicarea Monicai Macovei in marea criminalitate organizata- pe care o acoperea in calitatea sa de procuror la Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie- dar a ezitat sa afirme public acest lucru pentru a nu intina imaginea institutiei.
Opinie personala: a gresit).
In august 1997, „reteaua” a reactionat impotriva lui Cochinescu si, prin intermediul lui Valeriu Stoica (parte a „retelei”, ca si Monica Macovei)- mai exact in urma unui raport intocmit de acesta in calitate de ministru al Justitiei – Nicolae Cochinescu a fost eliberat din functie. In locul sau a fost numit Sorin Moisescu- acesta neridicand probleme din perspectiva ‚retelei” (nici a lui Traian Basescu, ministru al Transporturilor, in epoca – „cap de pod” si parte activa a traficului de armament, in colaborare cu Viktor Bout).
Anul 1997- activitatea retelei continua (beneficiind si de protectia lui Traian Basescu):
In 5 februarie 1997, Dumitru (Mitica) Iliescu este trecut in rezerva cu gradul de general de divizie (avea sa fie reactivat- dar asta tine de o alta parte a dezvaluirilor).
In locul sau avea sa fie numit, sef la SPP, Nicu Anghel (la randul sau, parte a „retelei”).
Mitica Iliescu, impreuna cu fostul adjunct al SPP, Gheorghe Aradavoaice, avea sa infiinteze, in 1997, Grupul International de Protectie si Paza (GIPP) cu fonduri furnizate de Adrian Costea (personaj care a declansat un celebru scandal, anchetat de o comisie rogatorie; GIPP a ajuns in atentia acestei comisii).
GIPP a fost implicat in operatiuni de mare criminalitate organizata (de exemplu, in Tigareta II- am detaliat in postari precedente).
Monica Macovei- avocat in epoca (oficial, avocat al uneia dintre formele implicate, in mod dovedit, in operatiuni de criminalitate transfriontaliera, trafic tigari- armament) s-a ocupat de mistificarea documentelor si stergerea urmelor acestor operatiuni, colaborand foarte strans cu GIPP.
(va urma)
Jun 11, 2012 @ 05:03:30
MONICA MACOVEI, IMPLICATA IM MAREA CRIMINALITATE ORGANIZATA (RETEAUA CATALIN VOICU- DUMITRU ILIESCU) – INSTANTANEE (continuare)
Monica Macovei a acoperit (initial, din postul de procuror, plasata fiind pe posturi importante in Parchet- ulterior, din cel al ministru al Justitiei) si “ocupaţia” lui Cătălin Voicu de a percepe taxe de proces pentru diverşi interlopi şi oameni de afaceri. Interesele Monicai Macovei erau strans legate de cele ale clanului avandu-l ca exponent de frunte pe generalul Dumitru (Mitica) Iliescu, implicat in operatiuni de mare criminalitate organizata.
In octombrie 2005, Monica Macovei i-a furnizat lui Catalin Voicu date privind rezultatele anchetei desfasurate in urma retinerii unor angajati ai Inspectoratului Politiei de Frontieră Giurgiu (Dumitru Safta si Ion Marius Stefan), de catre DNA, pentru luare de mita. Scopul dezvaluirilor era transmiterea lor (de Catalin Voicu) catre Emil Gabriel Vucă (fost prim-procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu) – membru al retelei de criminalitate organizata bazata (deja) pe tripleta Monica Macovei – Dumitru (Mitica) Iliescu- Catalin Voicu. Emil Gabriel Vucă a fost atentionat, astfel, de Catalin Voicu asupra faptului că mentionatii angajati ai Inspectoratului Politiei de Frontiera Giurgiu au dat declaraţii din care rezulta implicarea sa în acte de corupţie. Totodată, in urma informatiilor furnizate de Monica Macovei, i-a fost atrasa atenţia ca procurorii DNA actionau in sensul obţinerii de autorizaţii pentru interceptarea convorbirilor sale telefonice si ale procurorilor Radu Radulescu si Aurelian Filip, suspectati de implicarea in acte de coruptie.
Monica Macovei, cu influenta functiei de ministru al Justitiei, a sprijinit actiuni de mare infrantionalitate in care a fost implicat Calatin Voicu, precum falsificarea unor acte in vederea musamalizarii unor fraude de zeci de milioane de euro.
Astfel, in perioada 2005-2006, Catalin Voicu a sprijinit SC TECH SAFETY SA Targu Jiu (apartinand unui apropiat al sau – omul de afaceri Radu Dan Floarea ) sa introduca in stocurile SC ELECTRICA SA importante cantitati de echipamente contrafacute, supraevaluate si de o calitate sub standarde specifice, prin falsificarea documentelor de provenienta. Prin eliberarea dispozitiilor de achizitie a echipamentelor mentionate si constituirea de stocuri fictive s-a creat un prejudiciu estimat la zeci de milioane de euro. Ulterior, prin interventiile Monicai Macovei- in epoca, ministru al Justitiei – cercetarile penale au fost deturnate pe aspecte colaterale, astfel incat nici administratorii SC TECH SAFETY SA, nici conducerea din perioada respectivă a SC ELECTRICA SA sa nu fie inclusi in investigatii.
Un alt “segment” din criminalitatea organizata de care este strans legata, ca interese, tripleta Monica Macovei- Dumitru Iliescu- Catalin Voicu este cel al fratilor Camataru.
Una dintre cele mai relevante situatii de gen a aparut in 2006.
Pe de o parte ca veriga a grupului de interese (legat de criminalitatea organizata) reprezentat de Dumitru (Mitica) Iliescu si Catalin Voicu si, pe de alta parte, urmand a-si folosi influenta si protectia prin pozitia de ministru al Justitiei, Monica Macovei s-a implicat in stabilirea relatiilor de afaceri intre Elena Udrea ca “punte” intre afacerile holdingului “NIRO si un grup de interese de la Palatul Cotroceni (unde se afla “locul de munca” oficial al lui Traian Basescu). Multi dintre directorii “NIRO” au fost identificati ca fosti ofiteri de Securitate ori de Militie- activand in serviciile secrete (si) dupa 1990.
Nicolae Dumitru, patronul grupului de firme “NIRO” era finul fratilor Camataru.
In iunie 2006, cand Monica Macovei era ministru al Justitiei, Elena Udrea si Dorin Cocos au infiintat firma “New Global Investments” SRL impreuna cu Nicolae Dumitru, patronul societatii “NIRO ‘95 Impex” SA. Societatea cu care s-a asociat Elena Udrea este firma-matca in jurul careia s-a dezvoltat grupul de firme “NIRO”. Nicolae Dumitru a angajat mai multi fosti ofiteri din Securitate si Militie pentru a-si dezvolta si proteja afacerile, acestia fiind atent selectionati (si “verificati” ca raspunzand prompt la “sugestiile” retelei) de tripleta Monica Macovei (ministru al Justitiei)- Dumitru (Mitica) Iliescu- Catalin Voicu (care activa in cadrul Comisiei pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din Camera Deputatilor). .
Ceea ce nu s-a spus vreodata este ca persoana care a dorit cu interesata ardoare, pentru Cătălin Voicu, functia de ministru de Interne, dupa alegerile din 2008, a fost Monica Macovei (desigur, alaturi de Dumitru Iliescu- dar acest fapt este cunoscut).
Pentru cei care nu cunosc relatia lor stransa, inca de la inceputurile anilor 1990 (cand, la recomandarea celui care avea sa devina generalul Dumitru Iliescu, Monica Macovei a fost “recrutata” de Catalin Voicu in inaltele cercuri ale Procuraturii cu scopul de a musamaliza dosarele de mare criminalitate organizata) acest lucru poate parea inexplicabil. Pentru cei care au citit dezvaluirile precedente, lucrurile sunt clare.
Implicarea ex- procurorului Monica Macovei si a lui Dumitru Iliescu se justifică prin legătura lor directă atât cu Voicu (partener de afaceri de mare criminalitate organizata cu Dumitru Iliescu- acoperite in acte, si nu numai, de Monica Macovei) cât şi cu comisarul şef Ionel Georgescu (propus la conducerea DGIPI.- la “pachet” cu Catalin Voicu, pentru acesta dorindu-se postul de ministru de Interne). Monica Macovei si Dumitru Iliescu au fost implicati si in oculta promovare a poliţistului de la Rutieră, Ionel Georgescu, care a deţinut o poziţie importantă în DNA (în cadrul poliţiei judiciare) şi care era sortit (fara vreun merit profesional) de tripleta Monica Macovei- Dumitru Iliescu- Catalin Voicu pentru sefia DGIPI.
MONICA MACOVEI- INTRE MAREA CRIMINALITATE SI OBTINEREA DE BANI VIA DESPAGIBIRI RUSINOASE PENTRU CRIMINALI ORDINARI
Monica Macovei nu s-a “limitat” la implicarea in marea criminalitate organizata. A fost platita cu sume imense pentru a fi avocata unor criminali in sensul comun al termenului.
Un fapt abominabil relativ recent readuce sub lumina reflectoarelor relatiile stranse dintre Monica Macovei si aceasta lume de joasa extractie.
Nu cu multa vreme in urma, prin mass media se difuza stirea ca un oarecare Benone Cobzaru si-a injunghiat concubina la Iasi.
Intre Monica Macovei- fost procuror, fost ministru al Justitiei, actual europarlamentar- si criminalul Belmondo Cobzaru exista o veche si profitabila legatura pentru doamna in cauza. Monica Macovei a castigat peste 13.000 de euro de pe urma acestui criminal.
Cu adevarat abject este faptul ca aceasta suma i-a fost platita Monicai Macovei- in urma diligentelor depuse- din buzunarul crontribuabililor romani.
Iata istoria, pe scurt:
Se petrecea in Mangalia. In 4 iulie 1997, interlopul Benone Cobzaru a fortat usa apartamentului concubinei sale (din acea perioada)- care parasise domiciliul temandu-se de el. A avut loc o altercatie intre Cobzaru si rudele femeii (cu violente reciproce) iar cel care intrase prin efractie in apartamentul concubinei ajunge la Politie.
Incidentul se soldeaza cu 6 luni de detentie.
Ulterior, Cobzaru avea sa sustina (neoficial, se pare ca ideea i-a apartinut Monicai Macovei) ca a fost batut de politisti- ceea ce nu s-a demonstrate, realmente.
Monica Macovei avea sa-l reprezinte pe Benone Cobzaru in actiunea acestuia la CEDO impotriva statului roman.
In 2007, statul roman a fost condamnat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului sa-i achite interlopului Benone Cobzaru (actualul recidivist) despagubiri totale de 22.271 de euro. În forma sa oficiala, sentinta instantei internationale se intitulează: „Cazul Cobzaru c. României – Discriminare rasiala. Remarci rasiale si documente oficiale.“
Pronuntată la Strasbourg pe 26 iulie 2007, a rămas definitivă pe 26 octombrie 2007. Conform dispozitivului sentintei, „La originea cauzei se află cererea nr. 48254/99 introdusă la Curte împotriva Romaniei in temeiul Art. 34 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale de un cetatean roman, dl. Belmondo Cobzaru , la 11 mai 1999“.
Se mentionează ca „Reclamantul a fost reprezentat succesiv de d-na Monica Macovei, avocat practicant in Bucureşti, de Comitetul Român Helsinki, o asociatie cu sediul in Bucureşti, de Centrul European pentru Drepturile Romilor, o asociatie cu sediul în Budapesta -Ungaria“.
Plangerea fusese depusa pe vremea cand, plecata nu demult de pe postul de procuror în Parchetul General, Monica Macovei incerca sa-si albeasca imaginea pozand in mare activista in cadrul societatii civile (APADOR-CH)- rol pe care l-a jucat fara talent.
Reveind la cazul Cobzaru si la decizia CEDO:
In decizia finala, la paragraful „B- “Costuri si cheltuieli de judecată“se mentionează: „Reclamantul a mai solicitat alti 14.271 euro drept costuri si cheltuieli judiciare suportate atat la nivel intern cat si pe durata procedurii la Curte de catre reprezentantii sai, ce urmează a se plati direct acestora dupa cum urmează (…) „reclamantul a mai prezentat un contract de asistenta juridica incheiat cu avocatul său, d-na Macovei, conform caruia aceasta ar fi urmat sa fie platita cu anumite onorarii pe oră, pe baza unor liste de ore efectiv lucrate (…) 116 ore în total, si onorariul pe ora pentru orice tip de activitate: 5 euro pe ora pentru adrese simple si alte activitati de secretariat, 20 euro pe ora cheltuieli de deplasare suportate in mod necesar, 45 euro pe ora pentru intruniri, interviuri si declaratii scrise si 120 euro pe ora pentru cercetari ale jurisprudentei si legislatiei, studii ale documentelor de la dosarul cauzei, redactarea observatiilor cu privire la admisibilitate si fond şi justa satisfactie. (…)Onorariile totale solicitate de avocat se ridică la 13.366 euro”.
Bref: Monica Macovei a primit 13.366 euro, onorariul pentru “reperarea onoarei” interlopului Belmondi Cobzaru – onorariu suportat de contribuabilii romani.
Cat de onorabil este Belmondo Cobzaru – pentru a carui reprezentare noi toti am fost obligati sa o platim pe “onorabila” Monica Macovei cu 13.366 euro- s-a vazut recent, cand acesta a recidicat, injunghiind o femeie.
(va urma)