Facebook e în fața unei crize fără precedent.

Ce se întâmplă de câteva zile încoace va fi material de studiu în teze de doctorat despre comunicare, managementul situațiilor de criză, impactul jurnalismului în fluctuațiile bursei, responsabilitatea socială a giganților din tech… și asa mai departe.

[Context: Stirea inițială în format video, aici. Plus: un scurt Q&A ]

Care e ultima piesă din efectul de domino care pare a se genera e greu de prevăzut. Momentan, spirala veștilor proaste pentru Zuck continuă:

  • Compania a avut ieri cea mai mare cădere a valorii de piață după martie 2014: 6,8% diminuare, adică echivalentul în market value a tuturor veniturilor companiei de anul trecut (peste 40 miliarde dolari). Căderea a afectat toată bursa americană. Detalii.
  • Prima comunicare publică a companiei, făcută nu de Zuck – asa cum așteaptă toată lumea [UpDate: Work In Progress] – ci pe blogul companiei, e o nouă bâlbă: la doar câteva ore după ce au anunțat că au angajat un auditor extern să verifice practicile Cambridge Analytica, Facebook a fost nevoit să se retragă pentru a nu suprapune investigația peste cea oficială demarată de autoritățile din UK. Detalii.
  • Anunțarea deciziei de suspendare a relației cu Cambridge Analytica la ceas de seară și început de weekend, când era evident că Facebook știa că urmează să apară acest val de materiale, nu a ajutat foarte mult, din contră: a venit ca un fel de confirmare, la nivel psihologic, că lucrurile nu sunt în ordine.
  • Suspendarea conturilor de Facebook și Instagram ale lui Cristopher Wylie – cel care s-a pretins a fi un personaj-cheie la Cambridge Analytica (mă îndoiesc, sincer) și care a vorbit cu presa inițial – a fost o altă mișcare deloc înțeleaptă. Detalii.
  • Ca o altă confirmare indirectă că problema e acolo, șeful securității informațiilor Facebook, Alex Stamos, a fost mutat pe alt job și există zvonuri că urmează să plece. Nici această știre nu ajută prea mult în comunicarea crizei și are impact direct în mișcările bursei. Detalii.
  • Într-o înșiruire de evenimente pe care adepții teoriei conspirației ar putea să o considere lejer ca fiind coordonată – după ce The Guardian și The New York Times au publicat concomitent dezvăluirile legate de scurgerea de date dinspre Facebook spre Cambridge Analytica – Channel 4 a detonat “nucleara”, în care arată cât de departe se poate merge în goana după bani și date compromițătoare. Detalii.

Câteva gânduri, la cald:

  • Facebook face cunoștință, ironic, cu puterea mediei tradiționale, cea lovită cel mai aspru de explozia rețelei sociale din ultimii ani. Iar aroganța cu care a tratat mai nou subiectul și rolul producătorilor “tradiționali” de hard (and bad) news – despre care am scris aici – îl lovește acum puternic. Homepage-ul The Guardian de ieri și azi (colaj foto) e grăitor. Detalii.
  • Apar discuții tot mai insistente despre nevoia de a face presiuni asupra giganților globali pentru a-i forța să accepte deschiderea “grădinilor închise de date” spre structuri terțe care să poată audita calitatea, acuratețea și modul corect de colectare și folosire a datelor.
  • Sunt convins că Google privește cu atenție și îngrijorare ce se întâmplă cu Facebook și, cu siguranță, nu are prea multe motive de bucurie: modelul de business bazat pe date colectate și deținute netransparent (“data is the new oil”, remember?) poate fi serios afectat. Detalii.
  • E ironic și amuzant cum “maeștrii” de la Cambridge Analytica au căzut în plasă, cu grație, fiind “executați” exact prin metodele pe care se laudă că le folosesc pentru compromiterea candidaților în materialul filmat pe ascuns de Channel 4. Practic, reporterul de investigații care i-a făcut să bată câmpii la masă pe oficialii Cambridge Analytica a folosit metoda “Scrisoarea Nigeriană”, doar că a schimbat Nigeria cu Sri Lanka: a mimat că e reprezentantul unui personaj foarte bogat care vrea să cumpere serviciile companiei. Lăcomia a făcut restul.
  • Lovitura de grație a fost dată propriei companii, ironic, chiar de CEO-ul Alexander Nix care spune în înregistrare, cu subiect și predicat, nu doar că distribuie și amplifică fake news, ci că le și produce! Asta după ce angajatul lui a susținut în altă înregistrare că “există o limită” și că nu ar face asta. Oh, well… depinde de buget.
  • Despre cum funcționează apoi mecanismul fake news și ce vulnerabilități ale giganților din tech exploatează în mod imoral companii precum Cambridge Analytica am scris pe larg aici.

În opinia mea, Cambridge Analytica nu sunt decât niște escroci deveniți corporație, profitând din plin de breșele existente în modul în care datele pot fi manipulate cu rea voință, de banii murdari ai politicienilor din întreaga lume și, nu în ultimul rând, de naivitatea clienților – izvorâtă din neînțelegerea modului în care funcționează ecosistemul digital.

Last but not least: nimic din ce se “dezvăluie” în aceste zile nu e un secret pentru nici o companie care operează campanii de marketing. Online sau nu.

Așa funcționează targetarea pentru orice produs: că e un telefon nou sau un politician, contează mai puțin. Despre asta este și a fost mereu vorba în marketing: profilarea cât mai exactă a datelor consumatorilor, targetare, generarea de curente de opinie etc.

“Nou” e doar faptul că planeta află – sau conștientizează – asta acum și că metodele de colectare și profilare s-au rafinat, datorită tehnologiei, si că au fost duse la rang de artă de Facebook (si, să nu uităm, Google).

Discuția publică este utilă, totusi: le atrage atenția celor care folosesc în mod imoral și în scopuri discutabile aceste tehnici (repet: vechi!) că ar fi bine să se mai gândească o dată la riscurile care vin la pachet cu asta. Nu înseamnă, evident, că fenomenul va dispărea. Nu sperați 🙂

Azi cade (sau se reinventează) Cambridge Analytica iar Facebook e afectat serios (dar puțin, momentan). Alte N companii sau structuri controlate de state, de același tip, funcționează bine-mersi și vor funcționa în continuare – fie că ne vor “vinde” scutece, hamburgeri, idei sau politicieni.

Important e să înțelegem cum funcționează aceste mecanisme și să decidem, fiecare dintre noi, dacă vrem sau nu – și până la ce limită – să fim parte din joc. Fie că suntem companii sau indivizi.

#VaUrma

UPDATE. Pe harta clienților SCL Group / Cambridge Analytica, publicată de Channel 4, apare si România.