Exista o tehnica de a scapa de apasarea problemelor de zi cu zi si de tentatia de a ne pierde in derizoriu. O aplic cu succes, inca de mic: minimizarea, la absolut, a problemei care pare de netrecut, in raport cu un univers infinit.
Le spun asta adesea celor care au tendinta de a exagera o situatie data. “Nu e ok. Dar asta nu e o problema. Problema ar fi daca...” (si urmeaza, uneori exagerat, un exemplu de problema reala, majora). De regula, nu fac decat sa ii enervez mai tare, dar asta e alta poveste 😉
Cand ma confruntam cu “problemele insurmontabile” ale copilariei, ma imaginam, mic, intr-un colt al planetei, in mijlocul universului. Suspendat.
Si, brusc, mi se parea ca, de fapt, totul e ok. Tehnica functioneaza si acum. Uneori 😉
Inca nu mi-am vazut zugravit intocmai sentimentul acela. Totul era in mintea mea. Pana azi. Cand tehnologia permite, iata, chiar si materializarea fantasmelor nemarturisite din mintea mea, cel de acum 20-30 de ani.
Mi-am amintit, fara sa vreau, sentimentul asta, privind filmul realizat de American Museum of Natural History.
M-am gandit sa il impart cu voi, la cateva ore de un nou an, pentru a ne aminti cat de mici si fragili suntem, cat de putin timp avem si de ce e important sa incercam sa ne bucuram. In fiecare clipa.
Pentru ca nu exista probleme. Exista doar viata. Si o singura problema posibila: sfarsitul.
Iata de ce e bine si frumos sa ne uram, sincer si des, cu fiecare nou inceput, La Multi Ani!
gilie
Dec 30, 2009 @ 23:06:49
E trist cand te gandesti cate probleme insignifiante ne macina zilele, cand de fapt trebuie sa ne bucuram de little things … cum ar fi zambetul copilului tau la ora 5 dimineata dupa ce a mancat sanatos 🙂
ionut.tudorica
Dec 31, 2009 @ 14:18:37
that makes two of us. Cel putin in copilarie. Intre timp am mai descoperit un nene caruia poti sa-i ceri orice. Apoi, cand am aflat de d-aia cu stringurile, zisa de einstein si mai tarziu de hawkins, n-am mai avut nici un dubiu. Absolut totul e posibil.
Vizionare placuta http://www.pbs.org/wgbh/nova/elegant/program.html
dStanca
Dec 31, 2009 @ 14:56:27
@gilie: totusi, intreb: nu e o si mai mare bucurie sa doarma pana la 9 si sa zambeasca fericit la 9:30?:) glumesc. ai dreptate.
@ionut.tudorica: multzam pt link. interesant. cu copilaria, stii cum e: marile spirite, se intalnesc 😉
LA MULTI ANI!
Ana
Dec 31, 2009 @ 22:39:02
La Multi Ani, Dragos!
preot Ioachim
Dec 31, 2009 @ 23:13:12
” Anii nostri s-au socotit ca panza unui paianjen, zilele anilor nostri sint saptezeci de ani;
Iar de vor fi in putere optzeci de ani , ce e mai mult decat acestia? osteneala si durere;
Caci trece viata noastra si ne vom duce .
Invata-ne sa socotim bine zilele noastre , ca sa ne indreptam zilele spre intelepcciune.
Intoarce-te Doamne ! Pana cand? Si mangaie pe Robii tai.
Psalmul 89- Rugaciunea lui Moise.