Mi-e greu sa il contrazic pe Catalin Tolontan, omul care mi-a schimbat viata, acum 9 ani, cand m-a convins sa ma alatur MediaPRO (si, ulterior, sa plec din Ardeal, spre Bucuresti).
Totusi, o voi face. Cu speranta sincera, pe care o repet aici, ca dreptatea e de partea lui: imi doresc la fel de mult ca si el sa avem o presa quality print solida, multi ani de acum incolo. Si, asa cum am si scris in finalul textului mult-comentat ieri, sper sa se dovedeasca faptul ca am fost bou si ca „predictia” mea se va dovedi falsa.
Acum, nu cred asta. Cred, cel mult, ca se poate admite o marja de eroare de plus/minus 6 luni. Vom vedea.
Iata (contra)argumentele mele:
Nu e o disputa de tip „Print vs Online” – asa cum au titrat colegii de la Focus Blog si Reporter Virtual. New media nu intra in conflict cu niciuna dintre formele existente de media. Este o forma complementara. O forma, care, in timp, cred eu, le va inghiti pe celelalte (ok, nu vorbim de un an ci, probabil, de 20 – cam pe cand o sa mergem noi la plaja, Tolo…).
Nu ma consider un „om de online”, ci om de media. Am facut si radio, si un pic TV, si mult (poate, prea mult) print. Si iubesc media, in general.
New media nu mai este deloc new. E doar media. Punct.
New media este all media: foloseste toate formele jurnalistice de transmitere a emotiei si a informatiei inventate pana acum (cuvinte scrise, sunete, imagini statice si in miscare) plus multe altele. E un avantaj care, in timp, se va dovedi imbatabil.
Cu un condei pe care l-am invidiat mereu, si cu o paralela la un film care merita vazut, Tolo face pledoaria presei tiparite pe hartie (atentie, nu a presei scrise), bazandu-se insa, aproape exclusiv, pe emotie si pe perceptii care, in timp, se vor eroda: cine poate spune, cu certitudine ca peste 5 sau 10 ani cuvantul scris tiparit va cantari mai greu decat cel scris si atat (indiferent de suport)?
Cine si cum poate sustine cu tarie ca un jurnalist „digital” nu va folosi (si ca nu foloseste, deja) toate tehnicile jurnalistice de teren din „old school”?! Majoritatea redactiilor exclusiv online sunt conduse de fosti jurnalisti de print!
Ok. Sunt de acord ca, atat din punct de vedere brand, cat si din punct de vedere content, publishingul new media, asa cum este el acum, ar insemna zero fara suportul „old” media si, in special, fara suportul redactiilor serioase de print (asta pentru ca, pana una, alta, tot textul este cel mai important, iar emotia transmisa prin scris este una dintre cele mai profunde si convingatoare).
E (partial) adevarat si ca „oricate dezbateri, replici si informatii ar curge pe net sau la tv, publicul considera ca e real, ca s-a intimplat abia atunci cind vede stirea tiparita pe prima pagina a unui ziar“. Asta acum. Dar pentru cat timp?
Tot ce spun este ca hartia este doar un suport: nu un scop in sine! Iar cand „copiii digitali” si generatia Google va ajunge la maturitate nu va mai conta daca au citit o informatie pe monitor sau pe hartie. Sau, ok, daca vor dori neaparat hartie… or sa dea un print si aia e 🙂
Si e corect si ce spune Catalin Tolontan, metaforic: „E nevoie de ziare dupa ce Traian Basescu l-a atacat pe Emil Hurezeanu pentru ca “s-a facut ca ne da lectii de democratie“. Singurul raspuns pe care-l merita presedintele era o mapa cu articolele lui Emil Hurezeanu din ultimii 20 de ani“.
Este, insa, corect doar momentan: exista optiunea de print, la orice articol:) Asa ca eu, unul, as baga mana in foc ca, in mapa cu pricina, se aflau si printuri dupa articolele domnului Emil Hurezeanu din romanialibera.ro sau cotidianul.ro.
Dar nu este deloc corect ca „emisiunile radio si tv ale lui Emil Hurezeanu au trecut, dar paginile tiparite stau marturie“. Stau marturie, foarte bine, poate si mai bine, si emisiunile radio si tv inregistrare online. Si stau marturie chiar si paginile tiparite si digitalizate, ca atare, in format ePaper sau PDF. Iata, aici, doar un exemplu: http://www.cotidianul-weekend.ro/
Si, in orice caz, nu va mai fi corect in viitor (te asigur, Tolo, ca peste 30 de ani, cand presedintele Romaniei va fi un actual „copil Google”, acuzele pe care le va aduce acel presedinte viitorului Emil Hurezeanu se vor baza – in cel mai „bun” caz – pe o mapa cu printuri scoase din online. Daca nu carecumva va veni sub brat cu un laptop sau, mai „grav”, cu un telefon de pe care va genera holograme cu articole si emisiuni).
(Apropo de “aberatii” legate de viitor, uite aici un exemplu. Nu am mers atat de departe cu “jocul”, acum. Ci am ramas in viitorul previzibil.)
In fine, textul meu de ieri nu s-a dorit decat un semnal de alarma pentru redactiile ziarelor generaliste quality la care tin si fara de care nu imi pot imagina mass-media. Ma feresc sa fac predictii exacte, asa cum au incercat Mihnea Maruta sau Iulian Comanescu, pentru ca nu asta e esenta ideii.
Imi doresc insa mai multe ziare de calitate care sa inteleaga, asa cum a facut demult Gazeta Sporturilor, ca online-ul (care este inca departe de profitabilitate si mai are de tras mult si tare pana cand bugetele de advertising vor urma audientele pe care le genereaza) trebuie asezat in centrul strategiilor pentru anii care vin.
Pana nu e prea tarziu.
PS. Le multumesc oamenilor valorosi care au analizat pe blogurile lor discutia noastra sau au postat aici opinii extrem de pertinente. E vorba de jurnalisti cunoscuti si oameni de media pe care ii respect, si pe care ii mai astept si de acum incolo pe dStanca.ro.
Principalul meu scop a fost atins: s-a generat o dezbatere inteligenta, in interesul presei de calitate, care merita si trebuie salvata. In ciuda crizei, si in ciuda Internetului (cu toate lucrurile bune si rele pe care ni le aduce acesta).
UpDates
> Un site de-a dreptul morbid (via www.denisuca.com): http://www.newspaperdeathwatch.com/
> Un grafic care mi-a dat fiori, via Ionut. Sursa si articolul: BusinessInsider.com
laura
Jun 03, 2009 @ 12:27:10
un pic off topic: dacă nu ai apucat să vezi încă filmul de mai sus, îţi dau un sfat: caută varianta originală a “state of play”. e o miniserie bbc de 6 episoade, din 2003. e muuult mai faină. aşa după cum şi hong kongonezul “infernal affairs” e mai bine făcut decât “departed”-ul lui scorsese.
scuze de intervenţie, dar eu sunt indignată peste poate când văd că, din cauza marketingului, publicităţii şi ce-o mai fi, remixurile americane au mai mult succes decât filmele originale foarte, foarte bune, dar cu mult mai puţină expunere. 🙂
catalin tolontan
Jun 03, 2009 @ 12:53:13
Dragos, iti scrisesem un raspuns de o pagina si ti-a cazut tie siteul sau mie conexiunea tocmai cind il postam. L-am pierdut!Tu ai incercat sa postezi un raspuns de pe black berry pe blogul meu si n-ai reusit. Despre asta vorbesc 🙂 Si nu, nu-mi spune k sint probleme tehnologice. E ceva mai adinc, ceva care ma face sa cred ca dc netul nu va prelua rigorile si principiile presei scrise nu va face jurnalism, ci altceva. A spus-o Murdoch recent: “Degeaba punem continutul pe oricite platforme. Daca rupem legatura de incredere cu publicul nu mai facem jurnalism”. Despre asta e discutia. In rest, hirtie sau ecran, ecran sau unda sau ce o mai fi, asta nu conteaza. Stai sa dau CTRL C ca pierd iar 🙂
dStanca
Jun 03, 2009 @ 13:04:02
@catalin tolontan: com’on! asta e chiar un detaliu. sa iti reamintesc de cate ori s-a intamplat sa nu ajunga ziarul la timp pe tarabe dupa o ninsoare amarata? sau de cate ori versi cafeaua pe ziar si devine de necitit? detaliile tehnice, practice sau hazardul sunt exceptiile care intaresc regula. de acord cu murdoch, dar cu ce contrazice ce am scris eu ce a spus el?
dStanca
Jun 03, 2009 @ 13:05:23
@laura: cred ca tolo a vazut critica ta. pune si tu un link spre “original” daca vrei…
laura
Jun 03, 2009 @ 13:08:27
critică? nu era critică. doar dorinţa (probabil exagerată, depăşită, stupidă, de neînţeles etc.) ca filmul original să fie respectat ceva mai mult. cam cum ar trebui să fie printul şi nu e 😀
dan
Jun 03, 2009 @ 13:28:29
one by one:
– eu iti dau dreptate, dar ce cred eu ca nu ati dezbatut este subiectul calitatii mesajului, loc unde iarasi sunt argumente pro si contra.
– stiu ca e site de business dar la “cine am fost. cine sunt” puteai sa scrii si ceva legat de viata de familie. evident, daca ea exista 🙂 as zice ca ramane cel mai important lucru
– multumiri, la mai multe dialoguri de acest fel.
dStanca
Jun 03, 2009 @ 14:59:16
– calitatea mesajului este cea pe care ne-o permitem la actualul nivel al investitiilor publicitare: ne place sau nu oamenii buni, costa
– delatii personale (sau mai personale) gasesti in sectiunea asta: http://www.dstanca.ro/category/viata-si-alte-plictiseli (cu viata de familie, te-ai prins: nu am:))
– multumesc si eu si te mai astept
Stefan
Jun 03, 2009 @ 13:53:58
Stimaţi domni,
La 40 sunt prea tânăr pentru old school şi prea bătrân pentru o (prea)newmedia. Am privit în ambele părţi la ceea ce păreau a fi poziţii ireconciliabile. Părerea mea în condiţiile actuale de criză în care se află presa scrisă şi după un an de blogging început de la zero, pe genunchi, este una flexibilă. Vom vedea cum actuala schismă se va rezolva, dar nu înainte ca cele două părţi să-şi părăsească poziţiile actuale. Iar acest lucru se va întâmpla abia când un old school ca CTP va pune mâna pe un laptop iar un tânăr ca atâţia alţii din presa de azi va începe să scrie cu luciditatea, discernământul şi energia celor care l-au precedat.
Îndrăznesc să cred că problema financiară nu este singura care merită considerată în mass media. De ce nu se vorbeşte de pildă că a dispărut , pardon, nu s-a născut un discipolat, fără de care tinerii sunt condamnaţi să redescopere ad nauseam roata într-o activitate eminamente vocaţională. Câţi tineri puteţi afirma Dvs că aţi ajutat să facă primii paşi? Dar CTP? Dar Cristoiu? Toţi sunt lupi singuratici şi ca aceia vor năpârli… Lupii tineri care vin din urmă au dinţi de lapte şi sunt victime sigure.
Pentru a nu încheia într-o notă sumbră, ei bine, nici eu nu cred în dispariţia cuvântului scris. Aşa cum se prezintă situaţia acum, cu o presă scrisă muribundă şi newsmedia imatură şi prea puţin structurată, tot ne aflăm într-o situaţie infinit mai bună decât cea în care singura sursă de informare ar fi un buletin de ştiri TV sau talk show-urile interminabile…
dStanca
Jun 03, 2009 @ 14:00:13
@Stefan
Aici, cu cati am ajutat sa faca primii pasi, sunteti pe teritoriul gresit. Daca nici Tolontan nu a format generatii intregi de gazetari, atunci nu stiu cine a facut-o. Despre mine ii las pe altii sa vorbeasca…
La fel, CTP si chiar Cristoiu, la vremea lui (desi genul de jurnalisti format de Cristoiu in anii ’90 nu sunt pe gustul meu).
parvan
Jun 03, 2009 @ 14:32:53
si uite asa … o discutie tabu pe care nu prea se incumeta nimeni s-o deschida public in media romaneasca … se dovedeste de fapt o discutie constructiva 🙂
Nu stiu cate ziare vor fi anul viitor pe vremea asta dar cred ca tolo va fi admis deja ca pot fi si branduri online care sa transfere incredere, iar tu dragos vei fi renuntat la pesimismul conform caruia doar nativii digital vor schimba lumea :).
Acum ca tocmai am redescoperit ca pana a fi old sau new important e sa fie “media” …. o sa ne reamintim si ca media are nevoie de finantare si ca legaturile cu “cititorii” si cu advertisingul trebuie sa asigure finantare pentru ca aceasta “media” sa existe. Indiferent ca e pe ecran sau pe hartie transmiterea de mesaje/stari/emotii trebuie sa fie valorizata diferit de coincidenta ca un om oarecare are sub ochi o hartie/un ecran oarecare.
dStanca
Jun 03, 2009 @ 15:04:31
@parvan: sunt absolut de acord cu tine. dar tu nu esti relevant, ca respiri online si media, zi de zi:)
El Lunes
Jun 03, 2009 @ 14:43:43
Umberto Eco spunea: “Daca ar fi sa las un mesaj pentru viitorul umanitatii, l-as lasa scris pe hartie, nu pe un cd. Asta pentru ca nu stiu cat dureaza un cd”. Nu ma bag eu in razboiul celor mari, Dragos sau Tolo, dar am si eu o umila parere. Cred ca adevarul e undeva la mijloc, unul fiind prea euforic si optimist cu privire la online, celalalt prea nostalgic si ancorat in trecut. Inca nu stim cat va dura si ce se va intampla cu arhivele internetului. Maine gsp.ro poate va disparea, si toate materialele lui Tolo se pierd. Dar vraful de ziare din colectii ramane. Internetul e inca in epoca sa de piatra, inca nu stim ce va fi de el peste 100=200 de ani, cat de sigura e informatia stocata pe el… De hartie ne-am convins, avem ziare de sute de ani pastrate ici si colo. De carti nu mai vorbesc. In final, in ciuda citatului de mai sus, Eco a fost categoric: “Internetul va ucide presa scrisa pe hartie, dar nu si cartile pe hartie”.
In concluzie, nu cred ca presa scrisa va disparea curand, cum nici nu cred ca nu va disparea niciodata. E o chestiune de timp, dar mai intai alternativa, internetul, trebuie sa isi dovedeasca fiabilitatea si siguranta datelor stocate. My 2 cents… :-s
dStanca
Jun 03, 2009 @ 15:03:41
E o discutie lunga, normal digitalizarea nu este solutia tuturor problemelor. Si nu sunt deloc euforic, chiar e o dilema majora cand, cum si daca Internetul nu se va prabusi in asteptarea bugetelor de publicitate care vin, dar nu sunt spectaculoase inca. Nu o sa reiau aici povestea cu marii playeri care sunt inca pe minus dar… Vom vedea. Eu vorbeam de consum, in primul rand, nu de eficienta.
Ionut
Jun 03, 2009 @ 15:09:38
Si, sa zicem “ca fapt divers”, iata ce se intampla in State, apropos despre ziare: un grafic intitulat The End Of Newspapers – U.S. Newspapers Print Ad sales quarterly growth – http://www.businessinsider.com/chart-of-the-day-newspaper-print-ad-sales-2009-6
dStanca
Jun 03, 2009 @ 15:13:56
@Ionut: Multumesc. Si un articol bun din FP Spania (Tolo, daca tot ai citat si tu FP…):) : http://www.fp-es.org/el-final-del-papel (Multumesc pentru link, El Lunes)
El Lunes
Jun 03, 2009 @ 15:09:38
Din articolul ce ti l-am recomandat pe tuitar (traducere aproximativa, de fost si probabil viitor capsunar): Mare parte din “pacatele” ziarelor e ca nu mai sunt “o natiune vorbind cu sine insasi”, cum o definea Arthur Miller. Acum cetatenii vorbesc directe intre ei si au “unelte” puternice pentru un dialog civic si democratic care, de mult timp a fost pastrat “prizonier” in mainile presei.
Vox populi, vox Dei
Jun 03, 2009 @ 15:29:19
WOW!!!!
Am vrut sa stau departe de discutie, da’ nu pot, ma mananca degetele.
Cred ca sunt 2 probleme:
1. Incredere: print vs net
2. Business: se renunta la print din motive de bani, nu de moda
Pe rand si cat se poate de succint din cauza ca mi-e lene sa ma polemizez fara un spritz in fata.
1. Increderea in net e la doze mici si pe viitor asta va fi problema ( a se vedea Chisinau cand s-a taiat din decizie guvernamentala accesul la net – asta e un caz grobian, sa nu discutam de chestii mai subtile ) ; in print, desi se stie ca e ziaru’ lu’ mogulu’ ala sau ala, parca mai crezi ceva semnat de CTP sau Tolo sau … ( adica trebuie oricum aplicata o grila, da’ la final parca e mai credibil )
2. DPDV business, e clar ca doar ambitia, speranta si calculele politice ( FUCK!!! ) tin in picioare si acum cateva publicatii. Nu dau detalii. Prietenii stiu de ce 🙂
De lene m-am abtinut sa intru in filozofii, da’ se poate dezbate mult.
Felicitari DS! Dupa cateva teme cu zero calorii ai plesnit-o pe asta! Nu ma uita cu votul 🙂
PS: generatia google traieste cu minciuna ca netul e perfect, deci ar putea sa fie nasol in timp.
dStanca
Jun 03, 2009 @ 15:33:25
@Vox Populi: Multumesc pentru comment si pentru zero calorii. Adun proteine si mai servesc:)
Craig Turp
Jun 03, 2009 @ 16:42:55
The major paradigm shift from print to online will happen when major stories/scoops are broken online and not in print, and when the world’s top writers/journos want their stories online and not in print. Look at the Daily Telegraph’s MPs expenses scoop in the UK (currently selling it an extra 200,000 copies a day). It was broken in print (on day one the story did not go online until the early editions were out), despite the Telegraph being a major online player: it has invested more than any other UK newspaper in online.
Of course, Romania is not the UK. In the UK newspapers are anchors for their websites. No paper, no anchor, it falls apart. Romania is different. Though there are exceptions I have always felt that Romanian journalists see newspapers as a means to an end (getting on the television) and not a means in itself. So this shift may well happen here before anywhere else. Add in the fact that sold newspaper numbers are tiny (mainly because there is no real ‘commute’) and I generally agree with you: the end for many is nigh.
But what then? Can they survive as online only publications? I doubt this. If Ziua for example closes, it closes, web and all.
Sorry for writing in English Dragos but I think your public knows its stuff well enough…
dStanca
Jun 03, 2009 @ 16:52:38
@Craig Turp:
I think that online versions of Romanian newspapers will not disappear even if the print edition will close down (or reduce the number of copies to a few thousands – for the members of the site, for example).
Of course, the traffic will go down – because is hard to keep over 100 people only for a website. And offline awarness of the brand still counts big time. The problem is that the circulation and advertising revenues for a newspaper are still high if you compare the figures with online revenues.
PS No problem at all with English, I’ll launch soon the english version for dStanca.ro so… it’s good to have you here, already.
Print vs. Online ? | FocusBlog
Jun 03, 2009 @ 18:19:32
[…] articol care dezbate acelasi subiect, Dragos a subliniat cateva idei care merita redate: Nu e o disputa de […]
Stefan
Jun 03, 2009 @ 20:30:19
Domnule Stanca,
Discipolatul este altceva, este o relatie de o viata. Nu ma indoiesc ca multi tineri v-au intersectat cariera si este un nonsens sa va intreb pe Dvs. pentru cati ati fost o figura carismatica (sa nu zic naibii mesianica, ca spariu Ebele din rumegat). Va intreb, asadar, cu cati ati ramas prieten? Cati va bat la usa de sarbatori? Eu, in noncariera mea, m-am intersectat cu multi, dar il pot apela cu “maestre” doar pe unul singur, intamplator cunoscut candva tot in MediaPro…
Nu pot sa cred ca am fost atat de confuz. Dvs. intelegeti prea bine despre ce vorbim aici, este ceva ce a functionat in presa interbelica, functioneaza si azi in alte bresle, dar care acum absenteaza in mass media din Romania sau pur si simplu nu functioneaza. Individualismul feroce al celor cateva condeie ce merita amintite azi, aici si acum, da nastere la generatii de partogari ai hartiei si/sau ecranului, acei jurnalisti cocarjati de atata ploconeala in fata fluxurilor de stiri, care nu ar iesi din redactie – in extremis- pana aceasta nu ar lua foc din patru colturi. Va multumesc pentru raspuns.
dStanca
Jun 03, 2009 @ 20:47:37
@Stefan: Multumesc si eu. Aveti dreptate, in esenta. Nu pot avea pretentia ca am fost “mentor” pentru nimeni. Am invatat de la multi oameni cu care am lucrat si (cred, sper) ca si ceilalti au invatat cate ceva de la mine. Sau au invatat ce stiam de la altii. Sunt oameni (i-am mentionat in postarile despre viata mea) care m-au ajutat si inspirat. Eu cred ca am dat cate ceva mai departe. Nu mai am rabdarea de odinioara sa “mangai pitici” sa am discutii aprofundate cu oamenii, ceea ce sper sa corectez cumva, candva. Cum fac, daca fac, altii – nu mai stiu. Eu cred ca vocatia impartasirii lucrurilor acumulate exista in multi profesionisti – fie ca e vorba de strungari sau gazetari.
rogozanu
Jun 03, 2009 @ 21:31:43
Am intrat mai tirziu in joc pentru ca vin de linga teascul de tiparit newspapirusul de miine. So, as vrea sa observ citva lucruri:
– deocmadata jurnalismul exclusiv online fuctioneaza mai mult ca sectia de vinzari – stiu sa preia un subiect, stiu sa-l promoveze, dar nu sint deocamdata resurse pentru crearea evenimentului scris.
– nici eu nu mai despart online de print – ma uit ca “print”-ul jubileaza in ziarele mari trecute online – sint texte si mai lungi si mai delicioase:)
– nu-mi place vechiul jurnalist cu prea multe relatii printre preaputernici (n-am vazut filmul), deci aici nu sint de acord cu monsieur Tolontan. Stiu in acelasi timp ca “online” inseamna deocamdata joculete tehnice si multa preluare, re-fabricare, clonare
– de aceea incep sa nu mai cred in exclusivitati, ci strict in formularea subiectului. pot sa preiau ca un nesimtit un subiect de acum trei zile dintr-un ziar care n-a stiut sa-si puna marfa pe taraba si sa fac din el premium – asta functiona si inainte, dar acum riscam sa intram in criza subprimeului de continut. Asistam la un crah ingrozitor al textului jurnalistic, obsedat de propria marketizare, de propria taguire si mult mai putin obsedat de stil si de substanta. CU alte cuvinte s-au vindut preamulte clone de text jurnalistic, in detrimentul originalului. Acum suferim consecintele.
– cit despre obsesia pentru suport – pe care o ai Dragos – eu sper sa existe desteptaciune si in varianta online. Deocamdata, vad doar istetime si agerime venita mai mult din hazard biologic. Am mii de exemple de reusite online – numai ca nu stiu daca ele sint semnele viitorului sau ale trecutului. Ma rog, mai vorbim, felicitari pentru tema.
dStanca
Jun 03, 2009 @ 21:59:13
@Rogozanu: Am plecat de la birou si iti raspund de pe mobil (sic!), foarte scurt: ai fost f f f simpatic sa spui ca EU am o obsesie pentru suport:) Pai tocmai, ca eu asta pledez: suportul (in cazul dat, hartia) nu conteaza! Revin mai tarziu sau maine. Sau la o bere (offline).
alex
Jun 04, 2009 @ 00:11:30
eu ma minunez cata inteligenta pe pixelu’ patrat este pe pagina asta (articol+comentarii). felicitari
dStanca
Jun 04, 2009 @ 00:22:09
@alex: multumesc frumos. intr-adevar, comentariile au fost la inaltime iar cei care au participat la discutie sunt oameni care stiu despre ce vorbesc. ii felicit si eu.
alex
Jun 04, 2009 @ 00:32:36
daca tot ai lansat subiectul, poate reusesti sa faci si-un digicafe pe tema asta,unde sa-i ai pe Mihnea Maruta, Catalin Tolontan, Vlad Petreanu, Costi Rogozanu, Iulian Comanescu (sunt convins ca altii ar avea si alte propuneri) si unde sa se discute rational, pe argumente. ar avea succes
fumurescu
Jun 04, 2009 @ 01:04:11
Dragos, cateva precizari:
1) sugerezi, ce-i drept, dar fara sa o spui apasat: trecerea de la presa print la cea online (i.e., moartea presei print)poate e inevitabila dar nu e (la fel de) sigur si benefica. Nu orice schimbare e evolutie. Macar sa lasam loc de discutat posibilitatea ca abandonarea printului sa fie – pe termen lung – o involutie. Vorba lui Mao Tze intrebat despre importanta Revolutiei Franceze: “e prea devreme pentru a ma putea proununta”:)
Iar asta e mai mult decat o chestiune de accent: acceptarea, fie si doar ca posibilitate, ca abandonarea presei print sa fie o greseala, poate schimba strategiile – atat pe cele ale “producatorilor”, cat si pe cele ale beneficiarilor. E, daca vrei o comparatie, cam ca si cu incalzirea globala. Odata acceptata ideea ca incalzirea globala e rezultatul interventiei omului si ca, in esenta, e rea (nu discut acum si aici daca e asam doar ca ideea e larg acceptata) ceea ce parea inevitabil pana mai ieri, de maine poate ca nu mai e. Atat beneficiarii cat si producatorii sunt dispusi azi sa isi asume sacrificii altadata inimaginabile intr-o economie de piata.
2) repeti ca pe o mantra: “suportul nu conteaza” – ba conteaza si inca extrem de mult!
a) de acord cu tolontan – un “suport” pe web e supus accidentelor: pica reteaua, cade serverul, e atacata memoria, etc. Spui – “nu-i bai” si ziarele intarzie din cauza ninsorii, se pateaza de la cafea, etc. Or, comparatia nu e corecta. Da, unele numere vor ajunge mai tarziu pe taraba, unele exemplare vor fi distruse, dar multe altele vor supravietui pentru simplul motiv ca exista! Comentariile voastre, insa, au disparut cu toatele in neantul 2.0!:) Si cu asta ajungem la
b) (remarca, rogu-te, ce organizat sunt:): suportul in cazul asta conteaza cu atat mai tare cu cat nu exista – e virtual! N-are acoperire in realitate. E … nicaieri. Ia-l de unde nu-i. Daca maine, dintr-un motiv sau altul, (bunaoara nu mai exista electricitate, pur si simplu, din cauza vreunei explozii solare – scenariul e plauzibil) absolut tot ce e stocat doar pe internet se va pierde definitiv. Bun, nici hartia nu e cel mai rezistent “suport”, da’ ors’cat…
c) in fine, dar nu in cele din urma, suportul conteaza cand vine vorba despre informatie, pentru ca influenteaza atat “productia” cat si “receptia” informatiei. pentru ca aici forma conteaza la fel de mult precum continutul. Se afecteaza reciproc. De la pana de gasca, la print, si de la print la radio, tv sau internet, numai un naiv si-ar putea imagina ca felul in care informatia e produsa si receptata n-au suferit transformari majore (si nu necesar pozitive) din cauza/datorita suportului.
Aici nu e vorba de paseism, ci de constatari obiective.
Oricat am crede ca scrisul (exclusiv) online ramane, in esenta, tot scris, imperceptibil faptul ca e online va altera semnificativ procesul de la un capat la celalalt.
As putea elabora nitzel mai mult pe tema asta, dar ma grabesc sa inchei de frica sa nu-mi dispara pagina:).
PS BTW, azi n-am putut accesa Cotidianul online, iar ieri am putut doar cu chiu si vai, de cateva ori. Take this as a formal complaint:)
La cald: REALITATEA.NET, no. 1 si in mai | Pagina lui Dragos Stanca
Jun 04, 2009 @ 09:02:07
[…] State of Play: cand viata bate filmul […]
florin
Jun 04, 2009 @ 10:24:39
salut dragos,
cred ca disparitia print-ului e direct legata de profitabilitate. apropo de state of play, ziarul quality “washington globe” era dispus sa publice stiri pe jumatate verificate, incomplete doar pentru ca ar fi facut senzatie imediat si – argumentul suprem – s-ar vinde. ori daca ziarul nu mai ajunge sa se vanda, putin probabil ca vor exista investitori care il vor intretine de dragul de a nu lasa sa moara un simbol.
principalul motiv pentru care print-ul va muri este ca pe termen mediu si lung(deci mai mult de 1-2 ani) nu vor mai fi oameni care sa cumpere ziarele. din generatia mea (’83) nu cunosc pe nimeni care cumpere ziarul dimineata “on regular basis” nu din cauza ca nu-si permit sau nu ar dori sa fie la curent cu stirile, ci dimpotriva, pentru ca este mult mai comod sa citesti hotnews.ro, news.google.com, mediafax.ro, zf.ro, evz.ro samd.
nu sunt de parere ca informatia citita in fata monitorului are mai putina greutate decat cea printata. de pilda, citesc cu mare placere optiniile lui CTP si a altor jurnalisti “old school” pe site-urile ziarelor de care apartin.
tolo spunea intr-un articol ca online-ul poate salva print-ul prin trimiteri catre editia tiparita si prin publicarea cu intarziere in online a continutului din print. nu cred. ma indoiesc ca ar putea fi vorba de un subiect atat de interesant (si exclusiv) care sa ma faca sa nu astept pana cand apare pe site. si, admitand ca exista exceptii, de cate ori pot aparea? intr-atat incat sa se ma faca sa cumpar in fiecare zi (idealul pentru ziar)?
in alta ordine de idei, felicitari pentru blog. apreciez faptul ca ai un singur articol pe pagina.
ruxandra
Jun 04, 2009 @ 15:11:48
probabil ai dreptate: sunt ziare (mai mult sau mai putin) quality care vor disparea intr’un orizont de timp destul de scurt.
sunt consumatoare de (new)media, imi iau multa informatie de pe net, am blog si conturi de retele sociale, pe care, in masura timpului le updatez mai des sau mai rar.
dar placerea citirii publicatiilor favorite pe hartie, sorry, nu se compara cu parcurgerea lor pe un ecran de laptop. oricat de traditionalist ar suna, suportul conteaza.
Seful Adevarul Holding, tot mai nervos | Pagina lui Dragos Stanca
Jun 09, 2009 @ 13:32:29
[…] a postat un raspuns legat de analiza mea legata de viitorul ziarelor quality din Romania si de urmarea acesteia. Din motive tehnice care imi scapa (mesajul era in “spam”:)), am vazut si facut public […]
De ce mor (si) ziarele locale: 10 argumente | Pagina lui Dragos Stanca
Jun 10, 2009 @ 17:42:33
[…] ceea ce priveste ziarele nationale quality (detalii aici si reactii aici si aici) am estimat ca vor mai exista la anul pe vremea asta (sau, maxim, la finalul anului viitor) […]
O lectura obligatorie pentru jurnalistii si publisherii de ziare | Pagina lui Dragos Stanca
Aug 16, 2009 @ 16:45:37
[…] >> State of Play: cand viata bate filmul […]